Potrivit inițiatorilor legii, în urma creșterii semnificative a indicilor ROBOR și IRCC, ratele celor care au achiziționat locuințe prin credite (co)garantate de către stat s-au majorat în ultima perioadă cu peste 50%.
La finalul săptămânii trecute a fost depus în Senat, spre dezbatere, un proiect legislativ ce vizează beneficiarii programului Noua Casă, fostul Prima Casă. Este vorba despre o inițiativă a mai multor senatori din Partidul Social Democrat (PSD), printre care și Daniel Zamfir, prin care s-ar abroga una din prevederile Legii 77/2016 (așa-numita „Lege a dării în plată”), ce exceptează creditele de tip Prima Casă de la (pe atunci) nou-introdusa facilitate.
În urma acestei modificări, și beneficiarii programului guvernamental ar beneficia, dacă ar ajunge în dificultate de plată, de posibilitatea predării imobilelor achiziționate creditorului, în scopul stingerii creanței. „Actuala propunere vizează eliminarea excepţiei care exclude programul «Prima Casă» din sfera aplicării Legii nr. 77/2016, astfel încât de prevederile acesteia să poată beneficia orice debitor aflat în dificultate financiară iar ruinarea acestuia să fie evitată, indiferent de tipul de credit pe care l-a accesat. Contextul exploziei ratelor precum şi faptul că programele «Prima casă» / «Noua casă» prevăd utilizarea unor dobânzi variabile, dependente fie de ROBOR, fie de IRCC, generează o instabilitate uriaşă pentru debitori”, se arată în expunerea de motive ce însoțește proiectul de lege.
Citește și:
O măsură discriminatorie
Despre darea în plată a locuințelor achiziționate prin intermediul unor credite (co)garantate de către stat s-a mai discutat în anii trecuți, însă actuala propunere legislativă este impulsionată de majorarea susținută a costurilor de creditare din ultimul an și jumătate. Potrivit inițiatorilor legii, în urma majorării semnificative a celor doi indici monetari, IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) şi ROBOR, ratele debitorilor beneficiari ai programului Prima sau Noua Casă au înregistrat o creştere de peste 50%, ce s-a menţinut pe o perioadă de cel puţin șase luni. Ca atare, punctează aceștia, „este complet discriminatorie excluderea acestei categorii de debitori din categoria de beneficiari ai reglementării privind darea în plată”, dat fiind că, „în mod evident, o creştere a ratei cu peste 50% reprezintă un risc supraadăugat, depăşind cu mult ceea ce un debitor ar fi putut să prevadă la momentul încheierii contractului de credit (fie el şi beneficiar al programului Prima Casă, devenit ulterior Noua Casă)”.
„În ultimele luni, evoluţia ascendentă a nivelului dobânzilor a determinat o creştere abruptă a ratelor pentru toate categoriile de credite, implicit pentru cele imobiliare, ponderea acestora în venituri fiind din ce în ce mai mare şi mai dificil de suportat pentru debitori. Creditele cu rată variabilă, indiferent că sunt raportate la ROBOR sau la IRCC, au devenit din ce în ce mai greu de accesat, urmare a evoluţiei din ultimele 12 luni a celor doi indici. [...] În aceste condiţii, în care povara plăţii ratelor se resimte tot mai acut, exceptarea programului «Prima Casă» de la aplicarea prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite generează o situaţie discriminatorie pentru miile de beneficiari ai programului. [...] În ipoteza nefericită (însă din ce în ce mai probabilă statistic) în care un debitor care a accesat acest program nu poate achita ratele, situaţia lui financiară devine greu de gestionat, în pofida faptului că împrumutul este garantat.”
Extras din expunerea de motive a noului proiect legislativ
%20(1000%20%C3%97%20700%20px)%20(1000%20%C3%97%20200%20px)%20(1000%20%C3%97%20170%20px)%20(1000%20%C3%97%20250%20px)%20(1).jpg?1676991524022)
Citește și:
„Perspectiva privind evoluția viitoare a IRCC este descurajantă”
Inițiatorii legii punctează că, dacă la începutul lunii august 2021, indicele ROBOR la 3 luni (în funcţie de care se calculează ratele pentru cei care au contractat un credit în lei înainte de anul 2019) se situa la 1,52%, la începutul anului 2023 acesta era de 5 ori mai mare, ajungând la 7,56%. Pe de altă parte, și nivelul IRCC (care, din primăvara anului 2019, a înlocuit indicele ROBOR în calcularea ratelor pentru creditele în lei acordate persoanelor fizice) a înregistrat „o creştere explozivă” în acest răstimp. „Urmărind evoluţia valorilor IRCC constatăm de asemenea un ritm crescător îngrijorător. Astfel, IRCC T4 a atins valoarea de 4,06%, s-a majorat la 5,71% pentru T1 din 2023 (lunile ianuarie, februarie, martie), în vreme ce pentru T2 estimările poziţionează IRCC-ul la peste 6% (considerând decizia Băncii Naţionale de a majora dobânda de referinţă, de la 6,75% la 7%)”, se arată în documentul citat.
„Formula de calcul a indicelui IRCC, care se raportează la tranzacţiile realizate, spre deosebire de ROBOR, care se calculează prin efectuarea unei medii a cotaţiilor, generează valori semnificativ mai scăzute ale IRCC în raport cu ROBOR. Cu toate acestea, perspectiva privind evoluţia viitoare a IRCC este una descurajantă pentru debitori. Întrucât indicele IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica pentru trimestrul următor, se creează un decalaj în modul în care creşterea dobânzilor se reflectă în creşterea ratelor. Urmărind valorile zilnice comunicate de BNR pentru IRCC, este de aşteptat ca indicele IRCC să continue să crească, generând astfel o presiune suplimentară inclusiv pentru debitorii care au accesat programul Prima Casă / Noua Casă după 2019.”
Extras din expunerea de motive a noului proiect legislativ
0,36%, rata creditelor neperformante în cadrul Prima Casă / Noua Casă
Statisticile oficiale relevă că, cel puțin până în prezent, ponderea beneficiarilor programului Prima Casă / Noua Casă care au ajuns în imposibilitate de plată se situează la un nivel foarte scăzut, de sub 0,4%. Potrivit notei de fundamentare a Hotărârii de Guvern prin care s-au alocat fondurile pentru desfășurarea programului în 2023, de la lansarea acestuia, în anul 2009, și până la finele lunii decembrie 2022, a fost consemnată o rată a creditelor neperformante de aproximativ 0,36% din totalul împrumuturilor de tip Prima casă / Noua casă. Potrivit aceleiași surse, în același interval au fost acordate 330.875 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 31,3 miliarde lei.
La sfârșitul lunii trecute, reprezentanții Executivului au aprobat, prin Hotărâre de Guvern, alocarea unui plafon de 1,5 miliarde de lei în vederea emiterii de finanțări prin Noua Casă în 2023, Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, exprimându-și speranța ca „acest plafon [...] să fie epuizat până la jumătatea anului”, pentru a putea fi apoi suplimentat.
Citește și:
GHID RISC SEISMIC – 2023 de la Titirez.ro. Ce putem face pentru a fi mai puțin vulnerabili la cutremure?
