După ieșirea din criza declanșată în 2008, casele și apartamentele din România au înregistrat cea mai mică rată de creștere din regiune; în Ungaria, locuințele s-au scumpit de peste 3 ori mai mult în intervalul 2015-2021.
Datele oficiale relevă că prețurile locuințelor s-au majorat, din 2015 și până în 2021, cu o medie de 38% la nivelul Uniunii Europene, în vreme ce în România a avut loc un avans de 34%, cel mai mic din Europa Centrală și de Est (ECE), relevă un raport de piață publicat recent de Colliers. Spre comparație, celelalte cinci economii majore din regiune au înregistrat marje de creștere de până la trei ori mai mari, pe primul loc în clasamentul scumpirilor situându-se Ungaria (cu un plus de 108%), iar pe următoarele Cehia (+84%), Slovacia (+54%), Bulgaria (+49%) și Polonia (+48%).
Citește și:
%20(1000%20%C3%97%20700%20px)%20(1000%20%C3%97%20200%20px)%20(1000%20%C3%97%20170%20px)%20(1000%20%C3%97%20250%20px)%20(1).jpg?1680188542959)
Deficitul de ofertă alimentează creșterea piețelor rezidențiale din regiune
Astfel, deși Capitala și celelalte mari orașe ale țării au consemnat scumpiri mai mari decât media națională, reprezentanții Colliers punctează că România rămâne, per ansamblu, o țară semnificativ mai accesibilă cumpărătorilor comparativ cu alte piețe est-europene. Calculele companiei relevă că un cuplu din București are nevoie în medie de 4,2 ani ca să strângă bani pentru avansul necesar pentru un credit ipotecar, față de 7,5 ani în Budapesta sau 8,5 ani în Bratislava. „Prețurile medii de vânzare pentru locuințele noi în București au fost anul trecut în jurul a 1.800 de euro pe metrul pătrat, pe când în Varșovia, pretul mediu a fost de 2.800 euro pe metrul pătrat, în Budapesta – 3.400 euro pe metrul pătrat, în Bratislava – 4.100 euro pentru un metru pătrat, iar în Praga au ajuns la 5.500 euro pe metrul pătrat”, detaliază reprezentanții Colliers.
„Urbanizarea, deficitul de ofertă calitativă de locuințe și clasa de mijloc în creștere sunt principalele motoare pentru evoluția ascendentă a pieței locuințelor din Europa Centrală și de Est. Chiar dacă dinamica populației în regiunea noastră este în scădere, există o diferență semnificativă între mediul urban și cel rural. În România, în ciuda scăderii populației la nivel național, anumite centre metropolitane – București, Iași, Cluj-Napoca sau Timișoara – au înregistrat o creștere susținută. Pentru cei care nu dețin o proprietate, achiziția unei locuințe va necesita o perioadă mai îndelungată, timp în care vor rămâne în chirie. Pentru cei care dețin deja o proprietate, dar ale căror nevoi de locuire se schimbă, fie pentru că și-au schimbat locul de muncă într-o altă zonă sau într-un alt oraș, fie datorită creșterii familiei - aceștia vor reveni în piața rezidențială în căutarea unei noi locuințe, iar decizia între achiziție sau chirie va depinde de puterea de cumpărare. În general, costurile cu rata sunt limitate de către bănci la 40% din venit, procent care se păstrează de regulă și în bugetul celor care închiriază.”
Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services, Colliers România
Citește și:
Interes crescut pentru segmentul închirierilor
În ciuda prețurilor mai accesibile comparativ cu alte piețe din regiune, consultanții Colliers notează că, pe fondul nivelului ridicat al inflației și dobânzilor la credite, închirierea unei locuințe devine o opțiune din ce în ce mai căutată în rândul românilor, iar această tendință atrage atenția marilor investitori. „Dacă până în 2021, în prim-planul investitorilor erau Cehia și Polonia, de anul trecut o parte dintre aceștia și-au extins activitatea și în România și Serbia, unde au deja în dezvoltare proiecte rezidențiale destinate exclusiv închirierii”, subliniază reprezentanții companiei.
Citește și:
