Modificările legislative care privesc sectorul construcţiilor frânează producătorii de beton celular autoclavizat (BCA) din a recupera decalajul de 30% existent între consum şi capacitatea de procesare a celor nouă fabrici funcţionale, concluzionează Niculae Duşu, preşedintele patronatului PRO BCA, într-un interviu acordat revistei Capital.
Românii au folosit anul trecut circa 2,2 milioane de metri cubi de BCA pentru construcţia de locuinţe, cu circa 4%-5% mai mult decât în 2014. Transformat în bani, volumul absorbit de piaţă a generat un rulaj de circa 100 mil. euro, la un preţ de 200 de lei/mc specific consumatorului final. Creşterea a fost stimulată de o explozie a numărului de locuinţe finalizate în 2015. Cele peste 47.000 de unităţi noi predate anul trecut la nivel naţional au reprezentat vârful ultimilor patru ani. În Bucureşti şi Ilfov, cea mai mare piaţă din ţară, volumul de locuinţe construit anul trecut a depăşit 11.000 de unităţi, un record absolut pe ultimul deceniu. Pentru anul în curs, este aşteptată livrarea a peste 14.000 de locuinţe în Capitală şi împrejurimi, ceea ce reprezintă un avans de peste 25% faţă de 2015 şi cea mai mare cifră raportată în istoria modernă a pieţei din România.
În ciuda perspectivelor optimiste de creştere a sectorului rezidenţial, producătorii de materiale de zidărie sunt moderaţi în privinţa prognozelor de consum din acest an. Niculae Duşu, preşedintele patronatului PRO BCA şi unul dintre proprietarii Celco, previzionează o creştere de până la 5% a consumului de BCA şi pentru acest an, însă avansul este insuficient pentru a acoperi diferenţa de 30% dintre consum şi capacitatea instalată a fabricilor din România.
Eliminarea diferenţei dintre cei doi indicatori este greu de previzionat de către cei opt producători din piaţă. Principala cauză a lipsei de predictibilitate este cadrul legal schimbător, care rupe ritmul construcţiilor noi. Legea dării în plată, reglementările privind colectarea deşeurilor, restricţiile de însorire a construcţiilor şi obligativitatea asigurării parcărilor sunt doar câteva acte normative, enumerate de Niculae Duşu, cu impact în evoluţia dezvoltărilor rezidenţiale.
Lovitură pentru bancheri
Preşedintele patronatului producătorilor de BCA consideră legea dării în plată ca fiind una dintre puţinele reuşite avute de Parlamentul României, o atitudine în opoziţie cu majoritatea părerilor venite din sectorul construcţiilor, care văd actul normativ ca pe o piedică severă în dezvoltarea de locuinţe noi.
Totuşi, el admite posibilitatea apariţiei unui impact negativ de scurtă durată asupra pieţei de creditare, cu consecinţe asupra restricţionării accesului populaţiei la împrumuturile ipotecare, însă vede acest fenomen, mai degrabă, ca pe o măsură de presiune la care vor apela băncile într-o primă fază. Cert este că discuţiile pe tema legii dării în plată au amânat planurile unor dezvoltatori de locuinţe.
„Nu cred că va influenţa negativ piaţa construcţiilor, pentru că băncile băltesc de bani şi au nevoie să crediteze. Poate la început băncile vor încerca să crească avansurile la credite, dar multe nici nu o să îndrăznească să facă asta. Părerea mea este că legea ar fi trebuit să se aplice întregii valori a creditului, nu să fie plafonată la o anumită sumă. S-au făcut relaxări cantitative ca să se salveze băncile şi, totuşi, aceşti bani nu au ajuns în economie“, spune Niculae Duşu.
Problema deşeurilor
Patronatul producătorilor de BCA a avertizat la începutul acestui an asupra apariţiei unei crize profunde cu implicaţii negative pentru producătorii de materiale de construcţii dacă autorităţile nu clarifică cadrul legal care reglementează reciclarea deşeurilor.
Legea privind modalitatea de gestionare a ambalajelor, intrată în vigoare în noiembrie 2015, obligă producătorii care nu îşi reciclează ambalajele să plătească o taxă de 2 lei/kilogram de ambalaj. Taxa exista şi până acum, dar producătorii nu ajungeau să o achite deoarece aveau contracte pentru reciclare cu Organisme de Transfer de Responsabilitate (OTR), care se ocupau de aceste proceduri. OTR-urile, care erau aprobate de Administrația Fondului pentru Mediu, percepeau o taxă de 65 de lei pe tonă. Deși în contractele asociațiilor era menționat că preluau deșeurile de ambalaje, practic acestea ajungeau la groapa de gunoi. Aceste nereguli au fost sesizate de Administrația Fondului pentru Mediu şi au culminat cu adoptarea într-un timp record a noul act normativ.
Acum producătorii aşteaptă o ordonanţă de urgenţă care să clarifice obligaţia de plată a acestei taxe de mediu. „Dacă nu se reglementează situaţia OTR-urilor şi trebuie să facem noi reciclarea, s-ar putea să crească costurile de producţie. Aproape toţi membrii PRO BCA au un program de recuperare a ambalajelor. Probabil va trebui să îl îmbunătăţim, să creştem plata pentru fiecare palet returnat şi asta înseamnă costuri“, explică Niculae Duşu.
Ameninţarea de creştere a preţului la producător, care în acest moment este în jur de 140 lei/mc, apare într-un moment în care costurile cu materia primă şi cu energia sunt stabile şi nu există motive reale de creşteri de preţ. „Toţi ne luptăm să reducem costurile, pentru a putea face faţă concurenţei. Când ştii că 30% din capacităţile de producţie sunt neacoperite, nu te gândeşti să creşti preţul. Costurile de producţie nu ar trebui să crească, doar problematica ambalajelor ar putea să influenţeze“, adaugă Duşu.
Vecini umbriţi şi parcări scumpe
O altă lege evidenţiată de Niculae Duşu, care ar putea bloca dezvoltarea de locuinţe, este cea care reglementează nivelul de însorire a clădirilor. Practic, din 2014, dezvoltatorii imobiliari sunt obligaţi să asigure clădirilor învecinate cu proiectul lor o durată minimă de însorire de o oră şi jumătate la solstiţiul de iarnă, un aspect greu de atins într-o aglomerare urbană. „Ştiu că în Constanţa sunt blocuri oprite în construcţie din această cauză. Au fost reclamaţi de vecinii care au rămas fără lumină şi pe bună dreptate, pentru că există această lege. Cunosc personal o situaţie unde pe un teren de 4.200 mp, există un Plan Urbanistic Zonal pentru circa 150 de apartamente, dar apărând această lege, dezvoltatorul se duce la autorizare cu 70 de apartamente, pentru că trebuie să lase loc să intre lumina către o căsuţă mică“, mai spune preşedintele PRO BCA.
El menţionează şi legea care pune construcţia de parcări în sarcina investitorilor imobiliari printre cele care trenează dezvoltarea sectorului rezidenţial. „Nu e rău că se cer parcări, dar dezvoltatorul trebuie să facă subsoluri, iar costul creşte atât de mult că nu mai ai cui să vinzi apartamentul. În această problemă ar trebui să se implice şi autorităţile locale. Dacă vrei să dezvolţi oraşul, ar trebui să vii şi tu măcar cu 50% din locurile de parcare necesare sau să faci parcări la nivel de cartier“, propune Duşu.
100 mil. euro este valoarea pieţei de BCA, calculată la un consum anual de 2,2 milioane de metri cubi şi un preţ mediu la consumator de 200 lei/metru cub
BĂTĂLIE Piaţa de zidărie este împărţită aproape egal între cărămidă şi BCA, ambele sectoare confruntându-se cu capacităţi de producţie excedentare
Sursa:capital.ro
