Mulţi miliardari şi-au sporit averile pe piaţa imobiliară românească în perioada imediat următoare aderării României la spaţiul european. O parte au făcut afaceri păguboase şi s-au retras. Astăzi, proprietăţile locale au intrat din nou pe radarul acestui tip de investitori.
Piaţa imobiliară românească este dominată pe toate sectoarele comerciale de grupuri mari de investiţii. Sud-africanii de la New Europe Property Investments (NEPI) sunt cei mai mari proprietari de centre comerciale din ţară, grupul Globalworth, fondat de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, este cel mai mare proprietar de clădiri de birouri, iar segmentul spaţiilor industrial-logistice este dominat de compania CTP.
Investiţiile imobiliare sunt o formă de conservare şi înmulţire a averii pentru o mare parte din milionarii României, însă doar o mână dintre ei şi-au construit afacerile doar în acest domeniu şi au ajuns să se lupte de pe poziţii egale cu marile corporaţii internaţionale. Ieşeanul Iulian Dascălu este cel mai mare proprietar român de spaţii comerciale, categorie de active pe care se bazează şi averea lui Gabriel Popoviciu. Antreprenorul Liviu Tudor a ajuns pe locul 13 în topul celor mai bogaţi români exclusiv prin cele două parcuri de birouri pe care le deţine în Bucureşti. De asemenea, Ion Ţiriac are afaceri consistente în imobiliare. Cel mai nou nume românesc intrat în liga mare a pieţei imobiliare este cel al fraţilor Pavăl, proprietarii Dedeman, care se pregătesc să îşi diversifice afacerile printr-o achiziţie de circa 150 mil. euro.
Antreprenorii străini care şi-au construit o reputaţie internaţională prin plasamentele lor imobiliare nu lipsesc din România. Firmele controlate de miliardarii lumii, care sunt active în acest moment pe piaţa locală, au realizat investiţii totale de peste 1,1 mld. euro. Ingvar Kamprad - fondatorul IKEA, Gérard Mulliez - fondatorul grupului Auchan, Lev Leviev - supranumit regele diamantelor şi unul dintre cei mai bogaţi israelieni, şi familia belgiană De Pauw – un actor important pe piaţa spaţiilor industriale din Europa, fac parte din categoria investitorilor cu tradiţie în România. Lor li s-au adăugat în ultimul an încă două nume, care şi-au făcut intrarea pe piaţa locală. Este vorba despre Petr Kellner, cel mai bogat ceh, şi Radovan Vitek, al treilea cel mai bogat ceh. În plus, Liora Ofer – descendenta celei mai bogate familii israeliene cu rădăcini româneşti, dă târcoale pieţei locale de ceva timp, iar sursele Capital spun că ar putea face o primă mişcare în curând.
Planul de investiţii al acestora prevede achiziţii sau dezvoltări cumulate de sute de milioane de euro pe termen scurt.
Atacul cehilor
Petr Kellner (52 de ani), a cărui avere, evaluată la 12 mld. dolari, îl face cel mai bogat ceh, şi-a făcut intrarea pe piaţa imobiliară românească în toamna anului trecut prin achiziţia clădirii de birouri Metropolis Center din centrul Bucureştiului pentru circa 50 mil. euro. Fondul său de investiţii PPF Real Estate a cumpărat imobilul de la firma austriacă Soravia. Iar acesta a fost doar începutul. Kellner a depus o ofertă şi pentru preluarea operaţiunilor din Europa Centrală şi de Est ale grupului sud-african SAB Miller, care deţinea brandul Ursus în România. Chiar dacă liderul pieţei locale a berii a ajuns până la urmă în portofoliul japonezilor de la Asahi, brokerii imobiliari vorbesc deja despre faptul că cehul vizează alte plasamente imobiliare la nivel local.
Un alt miliardar ceh este autorul unei tranzacţii care are toate şansele să devină cea mai mare încheiată în regiunea noastră anul acesta. Investitorul imobiliar CPI Property Group, controlat de antreprenorul Radovan Vitek (45 de ani), a semnat un acord de preluarea a 11 centre comerciale din Europa Centrală şi de Est, printre care şi Felicia Shopping Center din Iaşi, de la două fonduri de investiţii administrate de CBRE Global Investors. Tranzacţia a fost evaluată de presa economică din Cehia la circa 650 mil. euro, în timp ce activul românesc ar putea fi evaluat la circa 30 mil. euro.
Prin această achiziţie, Vitek îşi deschide drumul spre piaţa locală, pe care este prezent încă din 2013, când a cumpărat dezvoltatorul maghiar Ablon. Din portofoliul acestuia mai are nouă terenuri, cu o suprafaţă de circa 30 de hectare, evaluate la 16 mil. euro. Loturile erau destinate unor dezvoltări rezidenţiale şi de birouri. Radovan Vitek este al treilea cel mai bogat ceh, cu o avere estimată la 2,4 mld. dolari. El are patru copii şi şi-a construit averea prin investiţii imobiliare.
Din surse proprii
Miliardarul cu cele mai ample planuri de extindere locală este suedezul Ingvar Kamprad (90 de ani), fondatorul grupului IKEA. Compania sa a anunţat la începutul acestui an că intenţionează să investească peste 500 mil. euro pentru a ajunge la nouă magazine de mobilă în România, care vor crea 3.000 de locuri de muncă. IKEA va deschide până la finalul lui 2018 al doilea magazin din Bucureşti şi va continua extinderea în oraşe precum Timişoara, Braşov şi Cluj-Napoca.
Suedezii au investit circa 200 mil. euro în România în cei şapte ani de la intrarea pe piaţă. Cea mai mare investiţie realizată până acum aici a fost achiziţia în vara lui 2015 a 33.600 de hectare de pădure pe care a plătit 56 mil. euro. Grupul suedez şi-a extins activitatea şi pe sectorul imobiliar. În 2010, divizia imobiliară a grupului Inter IKEA a cumpărat terenul de 5,1 hectare al fabricii Timpuri Noi din Bucureşti, pentru care a plătit 34,6 mil. euro. Un an mai târziu compania a cumpărat de la firma Baduc alte două hectare de teren pentru circa 13 mil. euro. Pe cele două loturi se dezvoltă birouri şi locuinţe.
Anul trecut, compania i-a plătit circa 24 mil. euro lui Teia Sponte, fost vicepreşedinte al echipei Steaua Bucreşti, pentru terenul de 48 de hectare al fostului IAS Mogoşoaia. Cumpărătorul vrea să construiască aici un proiect mixt, predominant rezidenţial. IKEA este printre puţinele grupuri care îşi permit să se extindă din surse proprii, nefiind nevoit să se îndatoreze.
În aceeaşi categorie intră şi Immochan, companie membră a grupului Auchan, fondat de Gérard Mulliez (85 de ani). Administratorul averii imobiliare a familiei Mulliez, aflată pe locul trei în topul celor mai bogaţi francezi, a investit până acum în România circa 170 mil. euro şi deţine mallul Coresi din Braşov şi, în coproprietate cu Auchan, 23 din cele 33 de hipermarketuri pe care francezii le-au deschis aici. La începutul acestui an, Immochan a anunţat că este interesată de achiziţia a încă trei terenuri în Bucureşti, Sibiu şi Craiova pe care să dezvolte malluri de dimensiuni mari. Planul face parte din strategia internaţională a companiei de a investi 1,5 mld. euro în dezvoltare şi îmbunătăţirea proiectelor pe care le are până în 2018.
Extindere continuă
În ciuda dificultăţilor financiare cu care se confruntă la nivel internaţional, Lev Leviev (61 de ani) continuă să investească sume importante de bani în proiecte imobiliare din România, prin subsidiara sa AFI Europe. Investitorul are în derulare construcţia unui mall şi a unei clădiri de birouri la Braşov, un proiect ce ajunge la circa 100 mil. euro, şi un parc de birouri în Bucureşti, unde vor lucra circa 5.800 de corporatişti.
În paralel, AFI Europe se apropie de finalizarea vânzării celor cinci clădiri de birouri, care flanchează mallul din Cotroceni, către fraţii Pavăl. De pe urma lor ar putea obţine peste 150 mil. euro, bazat pe costul de dezvoltare al imobilelor. Între timp, creditorii Africa Israel Investments, care controlează AFI Europe, au scos la vânzare compania pentru a-şi recupera banii investiţi în obligaţiuni.
Averea familiei De Pauw, care ocupă locul 47 în topul milionarilor belgieni, este clădită pe dezvoltatorul de spaţii industrial-logistice Warehouse & Distribution De Pauw (WDP), care a ajuns lider de piaţă în Belgia şi Olanda. Cele nouă proprietăţi generatoare de venituri pe care WDP le are în România au fost evaluate la 70,6 mil. euro şi i-au adus din chirii 2,2 mil. euro în 2016. Investitorul a construit o serie de fabrici pentru producători din sectorul auto precum Faurecia, Yazaki sau Röchling, dar şi spaţii de depozitare pentru Profi, eMAG, DPD sau Siemens. În acest moment, WDP are în dezvoltare şase proiecte noi care necesită investiţii de circa 40 mil. euro.
Notorietatea acestor miliardari este benefică pieţei locale, pentru că are capacitatea de a motiva şi alte nume noi să investească în România.
sursa: capital.ro
