Majoritatea acestor proprietăţi au trecut prin situaţii financiare proaste, 12 dintre ele fiind în continuare pe pierdere. Dacă veniturile obţinute din închirierea acestor centre comerciale sunt comparabile cu rezultatele financiare ale mallului din Băneasa, situaţia precară în care se află este şi mai bine descrisă de suprafaţa totală de vânzare a acestora, de circa 480.000 mp, similară cu a celor 11 centre comerciale de tip mall din Bucureşti. Cu alte cuvinte, gestionează împreună aproape 1.400 de magazine, dar obţin din închirierea lor doar cât cel mai performant mall din România, care dispune de doar 250 de magazine.
În cei cinci ani de criză, veniturile românilor au scăzut considerabil şi odată cu ele şi încasările retailerilor, care s-au luptat şi au obţinut chirii tot mai mici. Totuşi, multe dintre mallurile prezentate au fost semnalate ca eşecuri încă dinainte de a fi construite, în principal din cauza veniturilor mici ale populaţiei din zonele în care sunt amplasate sau a concurenţei prea mari. Din lista întocmită de Capital, un mall a fost resuscitat din faliment, două sunt în continuare în insolvenţă, patru au fost salvate în ultimul moment prin vânzare şi altele trei se confruntă cu performanţe foarte slabe. Doar cinci dintre ele au avut o evoluţie satisfăcătoare, însă două dintre acestea au fost deschise abia în 2013.
În concluzie, pentru multe malluri deschise în criză, dar nu numai, replierea a fost greoaie şi insuficient de rapidă pentru a evita starea de insolvenţă sau faliment. Radiografierea centrelor comerciale moderne funcţionale la nivel naţional arată o piaţă vlăguită, în care proprietarii se zbat pentru a-şi putea achita datoriile istorice. În acestă bătălie de supravieţuire, investitorii nu şi-au pierdut apetitul şi continuă să pregătească zeci de malluri pentru anii care urmează. De curând, grupul Auchan a inaugurat mallul Coresi din Braşov, în 23 aprilie NEPI deschide Mega Mall din Bucureşti şi, tot NEPI, va lansa până la finalul anului un nou mall în Timişoara.
Sursa: capital.ro
