Proiectul „Cartierul Justiţiei“, propus spre construcţie pe terenul cunoscut de bucureşteni drept „Groapa Operei“, s-ar putea confrunta cu aceleaşi probleme ca proiectul imobiliar Esplanada, ce trebuia dezvoltat de ungurii de la TriGranit în acelaşi loc. Incapacitatea autorităţilor de a expropria a blocat acest teren zeci de ani.
Ministerul Justiţiei a pus săptămâna trecută în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern privind amenajarea Cartierului Justiţiei care ar trebui să readucă la viaţă terenul de 11,6 hectare, pe care ani de zile s-a aflat şantierul abandonat al fostei Opere Române sau Centrul Cântarea României, cum era denumit înainte de 1989. Mai exact, lotul este situat peste drum de Tribunalul Bucureşti şi lângă Biblioteca Naţională.
„Am discutat şi cu ministrul justiţiei şi cu cel al dezvoltării şi există intenţia de a se face acest Cartier al Justiţiei. La această oră, terenul este în proporţie de circa 50% în proprietate privată şi trebuie să treacă prin procedura de expropriere cu justă şi prealabilă despăgubire. Din acelaşi motiv nu s-a construit nici Esplanada, pentru că niciun consiliu sau guvern nu a avut curajul de a spune ferm: acesta este preţul pe metru pătrat, vă trimitem banii în cont, iar noi continuăm proiectul. Cum se procedează la autostrăzi“, a declarat Ştefan Dumitraşcu, arhitecul-şef al Primăriei Sectorului 3, pe raza căreia se află acest teren.
Noul proiect propune dezvoltarea a circa 150.000 mp de clădiri de birouri pentru instanţe de judecată, instituţii de învăţământ superior şi un centru cultural multifuncţional. Noul Cartier ar urma să grupeze instituţii precum Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Inspecţia Judiciară (IJ), Curtea de Apel Bucureşti, Judecătoriile Ssectoarelor 2 şi 5, Parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti (PTB), Institutul Naţional al Magistraturii (INM) şi Şcoala Naţională de Grefieri (SNG).
Ministerul Justiţiei a estimat că partea sa din proiect va costa 200 mil. euro, sumă pe care ar putea fi atrasă de la Banca Mondială.
Statul a mai avut o tentativă de a folosi acest teren în 2006, când a încheiat un parteneriat public-privat cu firma maghiară TriGranit. Proiectul urma să aibă o suprafaţă totală construită de 800.000 mp, iar investiţia s-ar fi ridicat la circa un miliard de euro. Pe acest teren trebuiau ridicate clădiri de birouri, spaţii comerciale, hoteluri şi locuinţe, dar şi o clădire de 40 mil. euro destinată activităţilor culturale şi spaţii de birouri pentru instituţii ale statului. Proiectul a fost abandonat, însă, după cel puţin patru ani în care nu s-au găsit variante de expropriere.
Acum, Ministerul Justiţiei spune că a fost mandatat printr-un act normativ emis recent să întreprindă toate demersurile legale necesare finanţării proiectării şi execuţiei lucrărilor din fonduri rambursabile, nerambursabile şi din bugetul propriu, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite.
Sursa:capital.ro
