Curtea Constituțională a României a respins săptămâna trecută sesizarea de neconstituționalitate, însă obiecțiile specialiștilor rămân în picioare.
Procedurile de introducere a legii privind modificarea unor măsuri fiscal-bugetare „pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung” – act prin care se majorează (și se instituie) o serie de taxe pentru populație, inclusiv la vânzarea și cumpărarea unei locuințe – sunt urmate pe repede-înainte. Proiectul de lege, înregistrat la Camera Deputaților ca PL-x nr. 546/2023, a fost inițiat de către Guvern, prin procedura angajării răspunderii, și a fost adoptat apoi de către forul legislativ. Ulterior, documentul a fost trimis către președintele țării în vederea promulgării, însă s-a lovit de o sesizare de neconstituționalitate, formulată de un grup de 58 de deputați (din USR, PNL sau neafiliați). Această sesizare a fost însă respinsă de Curtea Constituțională a României săptămâna trecută, astfel că proiectul de lege își urmează, nestingherit, cursul.
„Suntem în situația în care prim-ministrul actual al României, Ciolacu, iese public în mod repetat și ne spune că el nu știe unde sunt niște sute de miliarde de lei. Cu toate acestea, același Ciolacu, premier al României, împreună cu al său Guvern, au propus un proiect de lege pentru modificarea Codului Fiscal, prin care cetățenii – în niciun caz cei care sunt extrem de bogați, ci majoritatea cetățenilor, care sunt extrem de săraci sau de-abia pe linia de plutire – trebuie să plătească niște impozite mai mari către statul român.”
Elena Radu, avocat
Citește și:
„După ce va deveni lege, nu vom mai avea ce să facem, trebuie să o respectăm, sub consecințe”
În momentul de față, mai sunt doi pași de parcurs până la intrarea în vigoare a controversatei legi: promulgarea de către președintele Klaus Iohannis, apoi publicarea în Monitorul Oficial. „Curtea Constituțională a României a respins ieri obiecția de neconstituționalitate. Asta înseamnă că legea respectivă va ajunge la președinte. Președintele are două variante: o retrimite în Parlament pentru reexaminare sau [...] dă decretul de promulgare și ajunge la Monitorul Oficial și este publicată. Dacă ajunge la Monitorul Oficial și este publicată, va intra în vigoare. Ce scrie în legea respectivă va deveni după aceea lege o-bli-ga-to-ri-e – puteți să vă plângeți cât vreți, pentru că, după ce va deveni lege, nu vom mai avea ce să facem, trebuie să o respectăm, sub consecințe”, a declarat avocata și activista Elena Radu, într-un videoclip publicat săptămâna trecută pe pagina sa personală de Facebook. „Ceea ce-ar trebui să ne agite este cum facem să-l convingem pe Iohannis, președintele României, să trimită la Parlament legea de modificare a Codului Fiscal și toate bălăriile pe care le-au mai băgat în ea, inclusiv limitarea operațiunilor cu cash la nivel național”, a mai punctat aceasta, în același material.
Nu s-au acordat cele 10 zile OBLIGATORII pentru dezbatere publică!
De menționat este că avocata Elena Radu a atras atenția asupra nerespectării procedurilor legale în cazul acestui proiect legislativ chiar înainte de depunerea sesizării de neconstituționalitate, într-un alt material video postat pe social media. „Cu toate că [premierul Marcel Ciolacu] a ieșit public și a zis, anterior angajării răspunderii în Parlamentul României pe acest proiect de lege, că respectivul proiect de lege va fi supus consultării și dezbaterii publice, nu a făcut-o. Cu toate că Legea 52/2003 prevede că orice proiect de act normativ în perioada de elaborare trebuie supus consultării publice, o perioadă de minim 10 zile, în care cetățenii pot să transmită propuneri, observații, cu privire la normele din proiectul respectiv de lege și ulterior inițiatorul acelui proiect de lege (cum era, în speță, Ministerul Finanțelor) este obligat să țină cont de acele propuneri și observații transmise de cetățeni și să dea o altă formă legii, iar dacă se solicită dezbatere publică în cele 10 zile, să organizeze dezbatere publică, [asta] nu s-a întâmplat – cele 10 zile nu s-au respectat”, a explicat avocata.
Timpul scurt alocat dezbaterii și adoptării în Parlament este invocat, de altfel, în sesizarea de neconstituționalitate, ce a fost făcută pe data de 2 octombrie, doar pentru a fi ulterior respinsă. „Proiectul de lege [a] fost depus în Parlament în dimineața zilei de 26.09.2023. Birourile permanente ale celor două Camere au stabilit perioada pentru depunerea amendamentelor ca fiind până la ora 13:00 în aceeași zi, iar în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului din aceeași zi, 26.09.2023, ora 18:00, a fost prezentată forma finală a legii”, se arată în documentul menționat.
„Din punctul meu de vedere – și am și scris Parlamentului României în acest sens –, acest proiect de lege este rezultatul unor infracțiuni, pentru că în perioada de elaborare [...] au fost încălcate normele exprese prevăzute de lege. Noi suntem în situația în care, ca și cetățeni, constatăm că se elaborează, se inițiază proiecte de lege care sunt adoptate de către Parlamentul României sau proiecte de ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern care sunt adoptate de către Guvernul României, cu încălcarea a numeroase legi în vigoare, inclusiv a Constituției. Cu toate acestea, [...] după ce ele devin legi, suntem obligați să le respectăm – dacă nu le respectăm, suntem supuși sancțiunilor prevăzute de ele. [...] Practic, am ajuns în situația în care noi să respectăm niște legi care sunt adoptate cu încălcarea legilor. Ceea ce este aberant!”
Elena Radu, avocat
Citește și:
„Întâi ar fi trebuit să se prezinte cetățenilor situația actuală a României și de ce suntem aici”
Potrivit Elenei Radu, dacă ar fi fost organizată o dezbatere publică asupra actului legislativ, ministerul inițiator, anume Ministerul Finanțelor Publice, „ar fi fost obligat să explice, la solicitarea cetățenilor, care sunt motivele care au generat modificarea Codului Fiscal și creșterea sarcinii fiscale pentru fiecare cetățean”. Aceasta punctează că, potrivit reglementărilor privind tehnica legislativă, nu este suficient ca un proiect de lege să fie depus, ci acesta trebuie neapărat însoțit de o expunere de motive, în care trebuie arătate, în clar, cauzele care au dus la inițierea sa. „Faptul că în expunerea de motive a legii ăsteia, pe care și-a asumat Ciolacu răspunderea, se menționează că deficitul bugetar al României este mai mare decât deficitul bugetar impus de UE nu este suficient – pentru că acel deficit bugetar are o cauză. Cauza respectivă trebuia să ne fie prezentată”, explică avocata.
„Unde sunt cei 360 de miliarde de lei datorie publică contractată de România în ultimii trei ani și jumătate nu știm, nu ne-a prezentat nimeni niciodată. Întâi ar fi trebuit să se prezinte cetățenilor situația actuală a României și de ce suntem aici, ca să înțelegem și noi – însă s-a evitat acest lucru. Noi, ca și cetățeni, nu știm care sunt creditorii României, nu știm condițiile în care au fost contractate împrumuturile respective și nu știm dacă împrumuturile respective au fost încasate în mod real de către România și au intrat în bugetul de stat al României sau sunt niște datorii umflate din pix.”
Elena Radu, avocat
„Suntem cetățeni captivi, pentru că nu mai avem cui să ne plângem, în mod real”
După cum (ar trebui să) se știe, unul dintre principiile pe care se sprijină un stat democratic este cel al separării puterii în stat, anume a puterii executive, legislative și judiciare, pentru a asigura astfel o reprezentare optimă a intereselor cetățenilor săi. În opinia Elenei Radu, situația în care ne aflăm actualmente, este una „extrem de periculoasă, pentru noi, ca stat și popor”.
„Nu cred că mai putem să acceptăm asta. Nu putem ca la infinit noi, ca popor, să fim obligați să ne supunem unor legi care sunt rezultatul unor infracțiuni sau sunt rezultatul unor proceduri de elaborare, inițiere și adoptare a legilor care încalcă legislația deja în vigoare și încalcă Constituția României. Astea nu pot să fie legi. Nu putem ca la infinit să fim obligați să ne supunem abuzului pe care îl exercită unii dintre cetățeni, care au ajuns în anumite funcții publice, demnități publice, prin votul nostru sau nu, au fost puși acolo, iar noi să nu putem să facem nimic. Am ajuns în situația în care, ca și cetățeni, suntem cetățeni captivi, pentru că nu mai avem cui să ne plângem, în mod real.”
Elena Radu, avocat
Citește și:
