Planul Urbanistic General al Capitalei este unul dintre documentele esentiale care reglementeaza regulile de constructie si de autorizare a proiectelor noi. Varianta folosita in prezent a fost elaborata in anul 2000 si are perioada de valabilitate pana la sfarsitul acestui an.
In ciuda faptului ca termenul de expirare se apropie cu pasi repezi, o varianta actualizata a PUG se afla inca in prima etapa de elaborare (din patru). Sansele de a fi gata pana la finalul anului sunt din ce in ce mai mici, avand in vedere modificarile importante ale orasului din ultimii 20 de ani.
Mai mult decat atat, noul PUG este in lucru inca din anul 2015, fara insa a se trece de prima etapa. Asta inseamna ca, practic, in ultimii 3 ani totul a stagnat.
Reprezentantii Uniunii Arhitectilor au declarat ca aceasta intarziere incurajeaza dezvoltarea urbana inflexibila, bazata pe realitati invechite si pe viziune pe termen scurt, fara o monitorizare atenta a efectelor in timp.
In ultimii ani, peisajul urban a explodat, mai ales in segmentul cladirilor de birouri. Acest lucru a adus cu sine transformari complete ale anumitor zone, dar si dublarea traficului auto. Actualizarea Planului Urbanistic General devine esentiala pentru un oras aflat in schimbare accelerata.
Preşedintele OARB, Şerban Sturdza, in raspuns la intrebarea "care este cel mai mare risc al Capitalei", a spus că: "s-ar putea să existe însă un răspuns de tipul locuitorii Bucureştiului suportă mai greu canicula decât acum cinci ani doar din cauză că s-au tăiat prea mulţi pomi şi nu s-au plantat alţii în loc sau din cauză că spaţiile verzi sunt din ce în ce mai mici (…) Există posibilitatea să ai de-a face în curând cu un cetăţean mai irascibil, mai nemulţumit şi mai dezamăgit de cele ce se petrec. Dacă e aşa, atunci riscurile sunt foarte mari. Din ce cauză? Un cetăţean nemulţumit devine agresiv”.