Construcția clădirii de birouri, aflată în proprietatea unuia dintre cei mai mari investitori imobiliari activi pe piața autohtonă, a costat mai bine de 60 de milioane de euro.
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, a anunțat, ieri, printr-o postare pe pagina oficială de Facebook, semnarea dispoziției de demolare pentru Cathedral Plaza, „clădirea construită ilegal în vecinătatea Catedralei Romano-Catolice de pe strada General Berthelot”. „Încă din ianuarie 2013, Primăria Capitalei a fost obligată, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, să demoleze clădirea. Această obligație a fost însă ignorată de foștii primari Sorin Oprescu și Gabriela Firea”, a comentat edilul.
Terenul ar trebui „integrat armonios în peisajul urbanistic al Bucureștiului”
Acesta a punctat că până la începerea efectivă a lucrărilor de demolare mai sunt de parcurs câțiva pași administrativi, opinia publică urmând a fi informată pe parcursul acestui proces. Potrivit lui Nicușor Dan, costurile demolării vor fi suportate, inițial, de municipalitate, dar vor fi recuperate, ulterior, de la proprietarul clădirii. „Scopul nostru este ca terenul pe care se află acum Cathedral Plaza să fie integrat armonios în peisajul urbanistic al Bucureștiului, iar pentru asta avem toată deschiderea de a colabora atât cu proprietarul, cât și cu Primăria Sectorului 1”, a mai arătat acesta.
Anunțul de mai sus a stârnit controverse serioase în spațiul public, cu atât mai mult cu cât a venit la nici două săptămâni după ce primarul general a vorbit, într-o conferință de presă, despre anularea PUZ-ului și autorizației de construire pentru proiectul One Modrogan, dezvoltat de One United Properties. Amplasat în nordul Capitalei, în vecinătatea Parcului Kiseleff și Bulevardului Aviatorilor, pe un teren de aproximativ 4200 de metri pătrați, ansamblul a fost proiectat să cuprindă trei blocuri cu un total de circa 45 de apartamente premium, incluzând duplexuri cu grădină și penthouse-uri.
Demolarea „nu poate să coste mai mult de 7 milioane de euro”
Dincolo de contribuția la menținerea unui climat de nesiguranță și instabilitate în domeniul imobiliar, decizia de demolare a Cathedral Plaza reprezintă un motiv de îngrijorare și pentru populația Capitalei, prin prisma faptului că Primăria ar urma să suporte, chiar dacă (teoretic) în primă fază, cheltuielile de demolare. Potrivit unor specialiști în domeniul urbanismului, consultați de Titirez.ro, ar fi fost de dorit ca cele două părți să fi ajuns la o înțelegere amiabilă, înainte de pronunțarea sentinței, pentru evitarea acestei situații – care ar costa, potrivit estimărilor, între 6 și 10 milioane de euro. Pe de altă parte, Dumitru Dobrev, avocat fondator al Dobrinescu Dobrev SCA și unul dintre fondatorii USR (partid din care a demisionat, însă, anul trecut), a precizat, tot într-o postare pe pagina (oficială) de Facebook, că „demolarea [Cathedral Plaza] cu tot cu partea de soft-costuri nu poate să coste mai mult de 7 milioane de euro” – și „nu 70 de milioane cum băsmesc unii ce au obsesia drobului de sare”.
Povestea Cathedral Plaza
Până în anul 2013, Millennium Building Development, compania dezvoltatoare a Cathedral Plaza, s-a aflat în proprietatea miliardarului Eyal Offer, după care a fost achiziționată de binecunoscutul om de afaceri Ioannis Papalekas. Potrivit unei luări de poziție oficiale a companiei, în cursul anului 1998 a fost achiziționat un teren în suprafaţă de 1822,59 de metri pătrați, alcătuit din două parcele, de la persoane fizice. În 2002 şi în 2005, dezvoltatorul a încheiat și două contracte de concesiune cu Primăria Generală Bucureşti pentru alte două parcele de teren, situate în vecinătatea terenului cumpărat de la proprietari. „Contractele de concesiune erau condiţionate de obligaţia de a edifica pe cele două parcele o clădire cu o destinaţie predeterminată şi într-un anumit timp, după obţinerea autorizaţiei de construcţie”, se arată în documentul citat. În anul 2006, Cathedral Plaza a primit autorizație de construire pentru regimul de înălțime 4S+P+18E+etaj tehnic, o suprafață desfăşurată de 23.288 de metri pătrați și o înălţime maximă de 75 de metri. În ciuda conflictelor iscate pe parcurs cu Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti, ajunse și în instanță, clădirea a fost intabulată la începutul lunii aprilie 2011.
Cu toate acestea, autorizația de construire a clădirii a fost anulată de Curtea de Apel Suceava – oficialii companiei dezvoltatoare punctând, însă, că „Hotărârea a venit însă la 2 săptămâni distantă de momentul la care autorizatie îsi epuizase deja efectele, prin finalizarea lucrărilor de construire si receptionarea oficială a Clădirii”. Eforturile de reautorizare a proiectului, sprijinite pe o amplă documentație tehnică, inclusiv un set de 7 expertize tehnice în construcții, ce confirmau stabilitatea edicifiului, au rămas, însă, fără rezultat.
În luarea de poziție mai sus menționată se arată că „Investitorul consideră inacceptabilă ideea unei proceduri de demolare a clădirii pentru care s-au folosit cu deplină bună credintă, fonduri de peste 60 milioane euro si pe care a edificat-o în puterea unei autorizatii recunoscute ca valabile în mod irevocabil de instantele din România, pe perioada cât s-au desfăsurat lucrările de construire”. Astfel, conflictul de vecinătate care a dus la decizia de demolare a clădirii de birouri ar fi „rezultatul unei erori de comunicare între fostul proprietar al Clădirii si Arhiepiscopul Ioan Robu, care în perioada 1999-2001 a sustinut cu credintă si determinare importanta si siguranta proiectului Cathedral Plaza pe terenul învecinat clădirii de cult, pentru crearea unui pol urban si a unei piatete ce ar fi găzduit manifestările religioase”.
Cele patru etaje subterane, un „buncăr de beton”
În ciuda unora dintre argumentele „tari” aduse de unii în favoarea demolării clădirii de birouri, nu se pune problema de afectarea rezistenței clădirii învecinate, anume Catedrala Romano-Catolică, ba chiar dimpotrivă, notează specialiștii consultați de Titirez.ro. Având în vedere înălțimea ei, Cathedral Plaza are o fundație foarte solidă, sunt 4 etaje în subsol – e, practic, un buncăr de beton, ceea ce are un impact pozitiv și asupra rezistenței clădirii bisericii, au notat aceștia. În plus, cele patru niveluri subterane sunt, de fapt, o importantă resursă, ele ar putea fi valorificate, inclusiv de municipalitate. S-ar fi putut găsi o soluție prin care să se evite demolarea nivelurilor subterane, pentru că acolo se va crea o groapă imensă, care (de-abia atunci) va pune în pericol biserica.
În ceea ce privește dispoziția ca viitoarele costuri pentru demolare să fie recuperate de la dezvoltator, lucrurile nu sunt atât de simple, notează sursele citate. Se pune, astfel, problema dacă entitatea juridică respectivă mai există, dacă dispune de fondurile necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli etc. De multe ori, în asemenea situații, în care legalitatea unei construcții finalizate este controversată, instanța dispune intrarea ei în legalitate – tocmai pentru a evita pierderile (ale autorităților publice, dar și ale investitorilor privați).
O concesiune făcută ilegal?
În postarea privind decizia de demolare anunțată de Nicușor Dan, Dumitru Dobrev evidențiază temeiul anulării autorizației de construire a edificiului: „Cathedral Plaza este amplasată parțial pe un teren care aparține altcuiva, ceea ce e ilegal”. „Adriean Videanu, când era Primar al Capitalei, a concesionat ilegal o suprafață de 116 metri pătrați din terenul ocupat de Cathedral Plaza, de lânga catedrala Sf. Iosif, teren care aparține, de fapt, Bisericii Reformate Calvine. […] Problema e că fără acea suprafață concesionată de 116 metri pătrați, nu se putea face garajul subteran al clădirii de birouri, deci nu se putea primi autorizația de construire”, explică avocatul.
În ceea ce privește decizia Primarului General de a da curs deciziei de demolare, Dobrev notează următoarele: „Problema e că avem o sentință definitivă: prin decizia nr. 456/23.01.2013 a Curtii de Apel Ploiești, a rămas irevocabilă sentința civilă nr. 2520/28.06.2012, prin care Tribunalul Dâmbovița a obligat Primarul Municipiului București să emită decizia de desființare a cladirii Cathedral Plaza și să întreprinda toate demersurile administrative pentru readucerea terenului la situația anterioară emiterii autorizatiei, îm vederea refacerii cadrului natural din zona de protecție a Catedralei Romano-Catolice Sf. Iosif. Când e o sentință definitivă, nu mai ai loc de întors, Primarul Capitalei nu se poate tocmi cu nimeni, e obligat să facă ce scrie acolo, punct”.
Specialiștii din domeniul urbanismului consultați de Titirez.ro au notat că, în situația de față, o variantă de preferat ar fi fost chiar exproprierea și valorificarea edificiului de către municipalitate, în interesul orașului și al populației. Este adevărat, însă, că toate acestea puteau fi făcute înainte de a exista o hotărâre judecătorească definitivă. În momentul de față, o soluție ar fi, poate, elaborarea unei legi speciale, care să poată fi aplicată pentru toate construcțiile aflate în asemenea situații – destul de multe, de altfel.
Sursă foto: Facebook.com