Într-o scrisoare de luare de poziție înaintată Guvernului României, Asociația Investitorilor de Real Estate din România (AREI) estimează că modificările fiscale despre care se discută în spațiul public pot avea, din partea pieței imobiliarelor și construcțiilor, un efect contrar celui scontat. Mai exact, măsurile detaliate în proiectul de Ordonanță de Guvern apărut recent în presă sunt în măsură să genereze pierderi de 7 miliarde de lei din veniturile generate anual la bugetul de stat de cele două domenii de activitate, ca o consecință a diminuării volumului de afaceri cu 10-12%. „Această scădere va accelera tendinţa de contractare a pieţei imobiliare autohtone, în condiţiile în care contribuţia industriei la PIB-ul României a scăzut deja de la 14,5% în 2020 la 13%, anul trecut, iar cererea și oferta s-au diminuat substanțial în primul trimestru din 2023 (-25% față de aceeași perioadă din 2022). Pe lângă impactul bugetar negativ pe care l-ar atrage aceste modificări, AREI semnalează consecințe în cascadă pentru întreg ecosistemul imobiliar din România și efecte care se vor resimți și la nivelul populației”, explică reprezentanții asociației.
Citește și:
Iată cele 6 consecințe majore ale modificărilor fiscale discutate în prezent, potrivit reprezentanților AREI:
Eliminarea cotei de TVA de 5% la locuințe va fi resimțită puternic de persoanele cu venituri reduse, în special tinerii și familiile cu mai mulți copii, care nu își vor mai putea permite achiziția de locuințe noi. Spre exemplu, pentru un apartament cu două sau trei camere, cota de TVA majorată la 9% va atrage un cost suplimentar de 4.800 de euro, plus taxe notariale majorate, în funcție de valoarea totală de achiziție. Asta în condițiile în care prețul locuințelor din România a înregistrat deja o creștere de 12% în mai puțin de 2 ani, punctează oficialii AREI.
Presiunea financiară crescută ar putea determina unii dezvoltatori să facă compromisuri privind calitatea materialelor utilizate în construcții. Totodată, aceștia ar putea fi forțați să reducă dimensiunea unităților locative, pentru a menține prețul final al apartamentelor la un nivel accesibil. Acest lucru ar putea duce la o piață suprasaturată de apartamente de dimensiuni reduse, în condiţiile în care România prezintă deja un decalaj considerabil față de alte state membre ale Uniunii Europene, având cel mai scăzut număr mediu de camere pe persoană și cel mai ridicat procent de persoane care locuiesc într-o locuință supraaglomerată.
Citește și:
Creșterea poverii fiscale pe segmentul rezidențial (prin majorarea cotei de TVA pentru locuințe la 9%, aplicarea unui impozit de 5% la prețul de vânzare pentru tranzacții cu valoarea de peste 600.000 lei) poate crea premise favorabile pentru evaziune fiscală, în sensul declarării unor valori de tranzacționare mai mici decât cele reale.
În condițiile în care cererea de locuințe este foarte sensibilă la preț, iar inflația ridicată și ratele mai mari ale dobânzilor la creditele ipotecare au redus atractivitatea soluțiilor de finanțare bancară, noile măsuri, mai ales în ceea ce privește impunerea de noi taxe (i.e. impozit de 5% la prețul de vânzare pentru tranzacții de peste 600.000 de lei), ar putea reduce cu cel puţin 50% oferta și cererea din piața imobiliară, în 2024. Pe de altă parte, reglementarea unor noi măsuri fiscale se poate realiza doar cu respectarea normelor constituționale, după analiza oportunității și evitarea oricăror neclarități în ceea ce privește implementarea.
Citește și:
Aproximativ 91% din companiile active în domeniul construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare sunt microîntreprinderi, iar nivelul de taxare generalizată aplicat în baza modificărilor discutate va crește de la 338 de milioane de lei (2022) la 1.478 de milioane de lei (2024), respectiv de la 1,1% din cifra de afaceri (2022) până la 5% din cifra de afaceri (2024), adică de 4 ori peste media la nivel național.
Reintroducerea CASS asupra salariilor în construcții va determina scăderea salariilor nete plătite în sector cu aproximativ 11,1% și va presupune un efort major de compensare de către dezvoltatori și /sau constructori, punând o presiune suplimentară asupra balanței de costuri a acestora.
„AREI înțelege necesitatea implementării unor măsuri fiscale care să susțină veniturile la bugetul statului și să ajute la atenuarea deficitului bugetar, dar consideră că este nevoie de o abordare mai echilibrată, care să nu genereze un impact disproporționat asupra sectorului imobiliar și a perspectivelor de proprietate pentru cetățenii României. În discuţiile constructive pe care le-am avut cu reprezentanții Guvernului, ne-am manifestat deschiderea de a identifica împreună soluțiile optime, punând la dispoziție resursele comunității AREI, care reprezintă investiții de miliarde de Euro la nivel național și care dispune de o cunoaştere aprofundată a mecanismelor de piaţă, acces la bunele practici de la nivel european, și care poate oferi sprijin pe dimensiunea de prognoză și evaluare a impactul în cascadă pe care o măsură fiscală o poate avea asupra industriei şi, implicit, asupra finanţelor ţării.”
Dennis Selinas, Președintele Consiliului Director al AREI & CEO Globalworth
Comunitatea AREI întrunește companii cu proiecte de dezvoltare semnificative pe piața de real estate din România, însumând investiții în valoare de miliarde de euro, în toate sectoarele industriei: rezidențial, birouri, spații comerciale și logistică. Printre membrii săi se numără: AFI Europe Romania, Akcent Development, Alesonor, Argo Property Capital, Avivim Gonen Group, Bog’Art, Ceetrus Romania, Cordia Romania, CPI Romania, Estoria City, Forte Partners, Globalworth, Granvia Romania, Hercesa Imobiliara, Lion’s Head, Mulberry Development, Mitiska REIM, Nepi Rockcastle, One United Properties, Portico Investments Romania, Portland Trust, Prima Development Group, Skanska, Speedwell, Square 7 Properties, Țiriac Imobiliare.
Citește și:
Taxare LA SÂNGE: Statul vrea să „înghită” JUMĂTATE din veniturile nejustificate ale populației