Bjorn Hauge, country managerul fondului Romania Invest, a ieşit la vânătoare de apartamente.
Norvegianul de la conducerea Romania Invest îi sfătuiește pe posesorii de lichidități să cumpere acum apartamente. Și asta nu pentru că are peste 900 de apartamente în portofoliu în momentul de față, pe care trebuie să le vândă. ”Chiar și noi cumpărăm acum”, spune Hauge.
Cum se explică un astfel de paradox, pe o piață imobiliară amorțită? Norvegienii de la Romania Invest s-au axat încă de la intrarea pe piața din România pe segmentul mediu și ieftin. Această strategie dă roade acum, pe timp de criză, pentru că apartamentele destinate clienților cu venituri mici și medii se vând cel mai bine în prezent. Potrivit unui studiu al companiei de consultanță imobiliară BNP Paribas Real Estate, principalii clienți pe segmentul rezidențial sunt tineri între 30 și 35 de ani, cu bugete de maximum 100.000 de euro.
Be Igloo – organizația de vânzări a Romania Invest – a vândut în medie, de la începutul anului, un număr de cinci-șase apartamente pe lună. ”Este ceea ce ne-am propus și este suficient pentru a ne asigura cashflow-ul necesar cheltuielilor interne”, explică Hauge.
Praguri psihologice
Norvegianul recunoaște că prețul de achiziție al apartamentelor a fost mai mare decât cel cu care reușește să le vândă, dar spune că asta nu e o problemă. ”Să spunem că am cumpărat cu 1.000 de euro pe metru pătrat și vindem acum cu 900 de euro. În același timp, cumpărăm locuințe off-plan cu 850 de euro pe metru pătrat și vom vinde cu 950 de euro peste doi ani, când locuințele vor fi gata. Astfel ne recuperăm pierderile, pentru noi e în regulă”, explică Hauge strategia sa. Prețul pe metru pătrat de locuință nu este însă un criteriu important pentru norvegian, ci costul total al apartamentului. ”Trebuie să vedem care este capacitatea de cumpărare a clienților – bazată pe salarii, vârstă, situație familială - și apoi să venim cu apartamente care se potrivesc acestor clienți. Nu trebuie să facem locuințe de lux, cu finisaje extravagante, pentru că nu asta se cere”, spune el. Astfel, nivelul de prețuri este diferit în funcție de statusul social al clientului. Hauge identifică două praguri psihologice de preț: 60.000 de euro, dat de programul ”Prima Casă” și 90.000 de euro, dat de cota Taxei pe Valoare Adăugată de 5%.
În piață sunt bani
Și norvegianul mai știe un lucru: în piață există clienți cu bani. Îi vede, se întâlnește și vorbește cu ei la telefon în fiecare zi.”Piața rezidențială va fi stimulată atunci când oamenii vor folosi banii pe care îi au”,afirmă el. Iar momentul acesta va veni curând, pentru că prețurile nu pot scădea la nesfârșit. Nimeni nu construiește dacă nu obține un profit din asta. Iar dacă nu se mai fac apartamente, în momentul în care cererea va reveni și oferta va fi mică, prețurile vor exploda din nou. Astfel, paradoxal, dacă posesorii de cash așteaptă în continuare să mai scadă prețurile, s-ar putea ca totul să se întoarcă împotriva lor.
Oricum, Hauge crede că sectorul imobiliar este doar un jucător în economie: ”Este ca o echipă de fotbal, sunt 11 jucători pe teren și toți trebuie să dea randament pentru ca echipa să câștige”.