BNR susţine că includerea programului Prima casă în legea dării în plată va înseamna creşterea de la unu la opt a numărului de ani necesari pentru strângerea avansului, un cost pe care tinerii nu ar avea de ce să îl plătească
„Pe noi ne preocupă impactul acestei legi asupra sistemului bancar, deci şi a celor care doresc să ia credite în viitor. Acum, cineva poate strânge avansul într-un an pentru Prima casă (5%) şi în patru ani pentru un credit standard (15%). Dacă Prima casă se va închide pentru că este inclusă în legea dării în plată, iar băncile nu o vor mai avea în ofertă, banii necesari pentru un avans vor fi strânşi în opt ani (la un avans de 35%)“, spune Liviu Voinea, viceguvernator al BNR
Banca Naţională solicită din nou scoaterea programului Prima casă din legea dării în plată, cerinţă care a fost respinsă la vot săptămâna trecută în Comisia juridică şi cea economică din Senat. De altfel, toate amendamentele BNR la legea dării în plată au fost respinse: limita maximă pentru darea în plată să fie de 150.000 de euro, iar cei care pot fi consideraţi cazuri sociale să aibă un raport între rata de plată şi veniturile obţinute mai mare de 65%.
Discuţiile pe marginea acestei legi controversate vor continua la Camera Deputaţilor, care este for decizional.
Voinea susţine că situaţia neclară a programului Prima casă din punct de vedere juridic în ceea ce priveşte acordarea garanţiilor de stat ar putea duce la creşterea costului de împrumut pentru România în viitor „tocmai când am ajuns să împrumutăm la dobânzi minime istorice“. El dă ca exemplu cazul Poloniei când numai simpla vehiculare a unei legi echivalente a dus la creşterea dobânzilor. „Noi am calculat un cost în plus pentru România de 3 miliarde de lei în următorii cinci ani dacă dobânda la care se împrumută România va creşte cu un punct procentual. Până la urmă băncile vor câştiga din creşterea dobânzilor, iar aceste costuri suplimentare vor fi suportate de stat“, a menţionat el.
Programul Prima casă a ţinut în viaţă creditarea şi piaţa imobiliară în criză având în vedere că 91,4% din totalul debitorilor cu credite ipotecare (159.106) au accesat împrumuturi prin acest program, care presupune un avans de numai 5% , o marjă de dobândă de două puncte procentuale peste Robor şi cu o limtă de vârstă maximă de 35 de ani.
Prima casă este un program „discriminatoriu pozitiv“ pentru că beneficiează de credite preferenţiale şi de aceea trebuie să aibă un statut special, spune Voinea.
Nu înţelegem de ce este inclus în legea dării în plată, menţionează el.
Legea dării în plată, iniţiată de deputatul PNL Daniel Zamfir şi avocatul Gheorghe Piperea, este subiectul unor dezbateri extrem de aprinse, dar până acum băncile care se opun acestei legi nu au câştig de cauză.
Iniţiatorii legii spun că toţi cei care au luat credite imobiliare pentru casă, apartament sau terenuri trebuie să beneficieze de legea dării în plată pentru a avea o putere de negociere cu banca dacă piaţa evoluează în sens negativ.
Sursa: zf.ro