Cutremurele recente din zona Turciei și Siriei, dintre care cele majore (urmate de multiple replici mai reduse ca intensitate) au avut o magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter, au reaprins discuțiile și îngrijorările privind vulnerabilitatea la seisme a clădirilor din România. Temerile sunt acutizate de faptul că în noaptea de miercuri spre joi, și o zonă din Italia a fost afectată de o serie de seisme, chiar dacă de o magnitudine mai mică, de sub 4 grade pe scara Richter.
Cum arată, însă, situația în România? Potrivit Costinei Petrescu, CEO al rețelei de portaluri imobiliare Titirez.ro, cele mai mari probleme sunt puse de fondul locativ îmbătrânit. Cu toate acestea, unele voci consideră că motive de îngrijorare există și în privința unor proiecte rezidențiale noi, la care lucrările de construcție nu s-ar fi desfășurat în conformitate cu standardele de calitate în vigoare.
„În România, problema vulnerabilității la seisme se pune cel mai mult în Capitală, unde cutremurul din 1977 a lăsat urme adânci în conștiința colectivă. Motivele de îngrijorare sunt justificate, întrucât aici există numeroase clădiri cu o vechime de peste 50 de ani și un regim mare de înălțime, inclusiv de peste 10 etaje. De regulă, anul construcției este unul dintre principalele criterii de selecție a unei proprietăți pentru cumpărătorii – și, într-o mai mică măsură, chiriașii – din București, majoritatea acestora având în vedere achiziția (sau închirierea) unor apartamente construite după anul 1977. Totuși, pentru că unele blocuri vulnerabile la seisme, unele dintre ele chiar cu «bulină roșie», oferă avantajul unui amplasament ultracentral, în corelație cu un preț semnificativ sub media pieței, unii consumatori se orientează și spre astfel de imobile.”
Costina Petrescu, CEO Titirez.ro & imoPR
Citește și:
Potrivit celor mai recente date disponibile în momentul de față din partea Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Sesimic (AMCCRS), în București există un număr de circa 2.400 de imobile considerate a fi vulnerabile în caz de cutremur. Astfel, în clasa I de risc seismic sunt încadrate 363 de clădiri, în cea de-a II-a – 373 de imobile, în clasa a III-a – 116 imobile, în clasa a IV-a – 10 imobile, iar în categorii de urgență – 1.541 de clădiri. Pe de altă parte, datele oficiale relevă că numărul imobilelor expertizate tehnic care au fost consolidate se ridică la 100.
„În ceea ce privește anumite proiecte noi, la care este posibil ca lucrările de construcție să nu se fi desfășurat în conformitate cu reglementările legale în vigoare, cel mai mare risc există tot în cazul clădirilor cu regim mare de înălțime. Până la 4 etaje, exigențele privind trăinicia fundației unui imobil nu sunt atât de mari, acesta putând fi considerat, de fapt, ca o vilă ceva mai mare. Celor care au dubii privind siguranța oferită de o locuință nouă (în care locuiesc sau pe care intenționează să o cumpere) le recomandăm să solicite dezvoltatorului informații exacte privind gradul de rezistență la seisme a clădirii – iar, dacă au dubii în ceea ce privește veridicitatea acestora, ar trebui să solicite realizarea unei expertize tehnice de către o terță parte.”
Costina Petrescu, CEO Titirez.ro & imoPR
Citește și:
Potrivit unor informații recent publicate de AMCCRS, Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, are un buget alocat pentru 2023 în cuantum de 200 de milioane de lei din credite bugetare, respectiv 500 de milioane de lei credite de angajament, iar finanțarea este de 100%. Astfel, Ministerul nu cere cofinanțare nici de la locatari, nici de la autoritățile locale sau centrale.
Potrivit oficialilor instituției, mai multe clădiri monument istoric, dar și imobile rezidențiale din București urmează a să beneficieze de lucrări de renovare în cadrul programului anul acesta, după ce reprezentanții AMCCRS au depus 24 de cereri de finanțare, cu o valoare de aproximativ 620 milioane de lei. Dintre clădirile-monument istoric pentru care au fost depuse cereri de finanțare, în valoare cumulată de 179 milioane de lei, fac parte:
„Pe lista clădirilor cu risc seismic ridicat pe care ne propunem să le renovăm sunt și imobile rezidențiale”, notează reprezentanții AMCCRS. Astfel, printre acestea din urmă se numără:
Citește și: