Cum se pregatesc dezvoltatorii pentru finalul Prima Casa

Centrul Olimpic de la Ploiesti, un proiect unic in aceasta zona a Europei

Investitia de 600 de milioane de euro va aduce un bazin olimpic, un stadion de atletism, un velodrom acoperit, un patinoar si o sala polivalenta. Moroianu, UGIR Prahova: Proiectul este unul de interes national la care trebuie sa participe toti factorii de raspundere, pentru ca va asigura 6.000-7.000 de locuri de munca. Oamenii de afaceri din cadrul Filialei UGIR Prahova au gandit o strategie de dezvoltare a municipiului prin lansarea, la inceputul anului, a programului "Ne pasa de Ploiesti!", Consiliul Judeţean Prahova aproband acest proiect, cu o larga majoritate. Presedintele UGIR Prahova, Adrian Moroianu, spune ca dupa alegerile locale din 10 iunie, se va trece la etapa de finalizare a studiului de fezabilitate si incepere a constructiei. El considera ca pentru realizarea acestui program sectorial este necesar sa se puna bazele unui parteneriat solid intre autoritatile publice locale si confederatiile patronale reprezentative la nivel national si gasirea surselor de finantare. "Proiectul este unul de interes national la care trebuie sa participe toti factorii de raspundere interesati, pentru ca va asigura 6.000-7.000 de locuri de munca. Totodata, proiectul este gandit pentru construcţii sportive majore care sa permita desfasurarea de competitii sportive europene si mondiale. Astfel, trebuie să-i facem publicitate la nivel national si international prin intermediul UGIR si al asociatiilor patronale reprezentative", a declarat presedintele UGIR Prahova, Adrian Moroianu. Curierul National

Vila din Kiseleff a fost incendiata din interese imobiliare, de fiul proprietarilor

Familia Chereches detine imobile in valoare de zeci de milioane de euro in zona centrala a Bucurestiului. Imposibilitatea de a dărama o vila istorica pentru a ridica un bloc de locuinte in locul ei l-a impins pe fiul familiei catre incendiere, informeaza Romania tv. Incendiul izbucnit duminica la o casa de pe Soseaua Kiseleff, o zona foarte scumpa a Capitalei, a ridicat inca de la inceput semne de intrebare, deoarece proprietarul imobilului a solicitat de mai multe ori la Primarie aprobare pentru a demola casa. El intentiona ca pe locul respectiv sa ridice un bloc. Omul nu a primit respectiva aprobare, deoarece imobilul era inclus in patrimoniul national. Au existat suspiciuni ca focul a fost pus intentionat, iar reporterii Romania TV au obţinut si dovada, de la pompieri. Prima ancheta efectuata la fata locului de catre specialistii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta arata ca focul a fost pus intentionat, prin aprinderea unei brichete. B365.ro

Cum se pregatesc dezvoltatorii pentru finalul Prima Casa

Prima Casa a ajuns la jumatatea celei de-a patra editii, si dupa aproape trei ani de functionare a reusit sa aduca preturile din piata in jurul plafoanelor stabilite de stat. Programul Prima Casa a avut in primul rand efecte sociale, dar fara el numarul dezvoltatorilor de locuinte intrati in faliment ar fi fost mult mai mare. Acum, cand o noua editie Prima Casa este incerta, dezvoltatorii se impart in doua tabere cand sunt pusi sa se gandeasca la evolutia pietei in absenta acestui program. O parte considera ca fara Prima Casa tranzactiile cu locuinte vor intra intr-un nou blocaj, alternativele de creditare nefiind viabile, iar dezvoltatorii aflati de cealalta parte a baricadei spun ca programul si-a atins scopul, reusind sa directioneze dezvoltarile noi catre case mai ieftine. Fondurile de investitii care in trecut au mizat pe sustinerea unor cartiere rezidentiale cu sute de apartamente sunt de parere ca, acum, piata nu mai poate absorbi decat proiecte mici. „Acest program a avut in primul rand efecte sociale, in conditiile in care 75% din cei care si-au cumparat case sunt tineri, dar a tinut functionala si piata imobiliara. 63.000 de contracte inseamna ceva. Cred ca programul a menţinut in viata, mai mult sau mai putin, piata imobiliara“, a declarat Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM). Dupa primele trei editii, statul si-a redus la jumatate participatia in garantarea creditelor, iar ritmul de vanzare a scazut si el aproape la jumatate fata de perioada de varf. Bancile mai au la dispozitie circa 42% din plafonul de 1,5 miliarde euro acordat pentru a patra editie. In ritmul de vanzare din ultimele luni, intregul plafon ar putea fi epuizat pana la sfarsitul acestui an. Capital

Contul meu Anunt nou