Creditele bancare au crescut uşor pe sold şi în octombrie, pe o structură identică cu cea din ultimii ani, adică Prima Casă pentru ipotecare şi un avans semnificativ al împrumuturilor de consum, în timp ce creditarea către companii stagnează sau chiar scade.
Legea dării în plată a intrat în vigoare la mijlocul lunii mai, iar până acum au fost date către bănci câteva mii de notificări. Dintre acestea, o parte au ajuns la Curtea Constituţională, care a şi admis două excepţii de constituţionalitate şi a respins alte două. Pe de o parte a admis că sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” este neconsituţională, iar pe de altă parte a arătat că invocarea excepţiilor de neconsituţionalitate pentru creditele încheiate între anii 2007 – 2009 care ar intra sub regimul Codului civil din 1864 nu se admite. Astfel, rămâne la dispoziţia judecătorilor de a constata buna credinţă a debitorului care apelează la lege iar cazul ajunge în instanţă.
Una peste alta, temerile legate de provocarea unor pierderi uriaşe băncilor după intrarea în vigoare a legii nu s-au materializat. Chiar şi băncile au revenit la sentimente mai bune, astfel că au readus avansul cerut pentru creditele ipotecare la niveluri normale (desigur, în anumite condiţii). BCR, BRD, CEC, Banca Transilvania, Libra Internet Bank sunt printre băncile care au anumite condiţii pentru credite ipotecare cu avans de 15%, iar pentru un avans de 20% avem oferte de la societăţi precum OTP Bank, Piraeus Bank, CEC, Banca Feroviară, Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania. Există inclusiv avans zero pentru împrumuturi ipotecare de la ING Bank şi Leumi Bank, dar se cere un imobil suplimentar în garanţie.
Avans pe sold
Evoluţia creditării, după primele zece luni ale anului, anunţată de Banca Naţională a României, ne arată că nu s-au produs modificări după legea dării în plată. Împrumuturile sunt axate, ca în aproape ultimii doi ani, pe cele de nevoi personale în lei, iar creditele ipotecare depind în continuare de programul Prima Casă.
Soldul creditului neguvernamental la sfârşitul lui octombrie se ridica la 218,75 miliarde lei, în creştere cu 0,9% faţă de luna anterioară (0,4% în termeni reali) şi cu 2% faţă de octombrie 2015 (2,5% în termeni reali). Împrumuturile în lei au crescut nominal cu 1,2% faţă de septembrie şi 13,5% faţă de anul trecut, în timp ce cele în valută au urcat cu 0,4% faţă de luna anterioară, dar au scăzut cu 9,8% faţă de anul trecut. La sfârşitul lui octombrie, soldul creditelor în lei se rdica la 123,4 miliarde lei (dintre care 64,4 miliarde lei se aflau în debitul populaţiei, iar 58,96 miliarde în cel al companiilor), iar împrumuturile în valută însumau echivalentul a 95,36 miliarde lei (dintre care jumătate către populaţie, jumătate către companii).
Evident, modificările vin în principal de pe urma populaţiei, care are un sold al creditelor în lei cu 26,6% mai mare decât în octombrie 2015, darf un sol al celor în valută cu 12% mai mic. Persoanele juridice, adică companiile, au evoluat mult mai stabil, cu un plus de 2% la împrumuturile în lei şi o scădere de 7,4% la cele în valută.
Creditele Prima Casă
Din date reiese că evoluţia pozitivă a sodului total al creditelor se bazează pe împrumuturile în lei contractate de populaţie. Conform datelor, creşterea nominală faţă de octombrie 2015 pentru aceste credite a fost de puţin peste 13 miliarde lei. Dintre aceştia, datele la nouă luni ne arată că aproximativ 5,2 miliarde lei au fost date prin credite Prima Casă (în primele nouă luni au fost acordate 27.300 garanţii cu o valoare de 2,6 miliarde). Restul de aproape opt miliarde lei au ajuns la populaţie prin credite de nevoi personale şi mai puţin către refinanţări de împrumuturi mai vechi. Probabil o mică parte a mers şi către credite ipotecare fără garanţii de stat, având în vedere că ponderea Prima Casă este de circa 90% din totalul împrumuturilor imobiliare (finanţarea prin Prima Casă de la început şi până la septembrie acest an are o valoare de circa 34 miliarde lei, aferentă garanţiilor de aproape 17 miliarde lei).
Cum Prima Casă nu intră sub incidenţa dării în plată, iar programul va continua cu mici modificări (se va reduce garanţia la 40% pentru imobilele mai vechi de cinci ani) şi în anii următori, nu se poate anticipa vreo modificare substanţială a evoluţiei creditelor ipotecare. În schimb împrumuturile de nevoi personale au provocat îngrijorare din cauza creşterii mult peste medie a acestora, dar în absenţa acestei aprecieri am fi asistat la o reducere a soldului total de credite, situaţie nedorită de cei din sistemul bancar.
BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 1,75% pe an, explicaţia fiind că se doreşte încurajarea economisirii. El mai probabil nu vom asista nici anul viitor la modificări semnificative ale dobânzilor, ceea ce înseamnă că nici evoluţia creditării nu se va schimba substanţial, chiar dacă se urmăreşte o domolire a aprecierii împrumuturilor de nevoi personale. De altfel, sistemul bancar, revenit pe profit în ultimii ani, încă mai are de eliminat credite neperformante, care au încă o pondere de peste 10%. Pentru creditele prin Prima Casă nivelul neperformantelor este de 0,3%.
Observăm un trend ascendent al finanţării ipotecare de fiecare dată atunci când sunt fonduri pentru Prima Casă. Cum se consumă banii alocaţi, creditarea de profil stagnează imediat. Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor.
sursa: capital.ro