Perioada de boom imobiliar a schimbat puternic piesajul urban al Capitalei, şi arhitecţii vorbesc constant despre dezvoltarea haotică din acea perioadă. Aproape toate turnurile care străpung astăzi cerul Bucureştiului au fost implicate într-o serie de controverse legate de regimul de înălţime. Lipsa unor centre financiare, care să acomodeze zecile de multinaţionale ce îşi deschideau birouri în România, a impus o cursă contra cronometru între dezvoltatorii imobiliari. Fiecare investitor îşi dorea în portofoliu un imobil-reper care să atragă chiriaşi puternici şi, în consecinţă, să le asigure venituri consistente pe o perioadă cât mai lungă de timp. Grăbirea acestui proces de dezvoltare nu a avut în toate cazurile un rezultat pozitiv, drept dovadă stau clădirile Cathedral Plaza, ameninţată frecvent cu demolarea, şi Millennium Business Center, mistuită de flăcări din cauza unor erori de construcţie. Astăzi, 60% din stocul total de spaţii de birouri al Bucureştiului este grupat în coloşi de oţel şi sticlă.
Capital a analizat cele mai înalte turnuri de birouri din Bucureşti şi a realizat un top în funcţie de costul de închiriere a ultimului etaj. Birourile la înălţime sunt o modă împrumutată din Vest, iar ocuparea ultimului nivel denotă un exerciţiu de putere şi imagine pentru companii. În cazul în care nu sunt ocupate de restaurante cu panoramă, ultimele etaje sunt rezervate birourilor directoriale şi sălilor de consiliu.
Panoramă costisitoare
Cel mai scump etaj, cu vedere panoramică asupra centrului vechi al Bucureştiului, se regăseşte în turnul Bucharest Financial Plaza, clădire moştenită de BCR de la fosta Bancorex. Închirierea celor 1.350 mp disponibili la ultimul nivel ar reprezenta un efort financiar anual de 275.000 de euro, la chiria medie din zonă, însă imobilul este ocupat de proprietar, adică BCR. Al doilea cel mai scump birou de top este situat în cel mai înalt imobil din România, Sky Tower. Proprietarii turnului finalizat în decembrie anul trecut, Raiffeisen Property International, au anunţat că rezervă cei 920 mp ai ultimului etaj unui restaurant panoramic. Viitorii chiriaşi vor trebui să achite anual circa 242.000 euro. Masa de prânz a bancherilor de la ING este pregătită zilnic la ultimul etaj al Crystal Tower, clădirea omului de afaceri Michael Stanciu. Pentru o suprafaţă de circa 715 mp, plus 175 mp de terasă, restaurantul Sole plăteşte anual în jur de 213.000 de euro. Crystal Tower este singura clădire de birouri din România care dispune de heliport. Pentru ultimul etaj din turnul de birouri al italienilor de la Nusco, Oracle plăteşte anual peste 216.000 de euro, iar chinezii de la Huawei achită în fiecare an puţin peste 200.000 de euro pentru ocuparea ultimului nivel din Euro Tower.
Sursa: capital.ro