Nu ne referim aici la pensiunile cu restaurant, cearsafuri albe si parcare in curte de pe Valea Prahovei, ci exclusiv la casele din creierii muntilor, care, desi nu ofera, adesea, decat minime conditii de confort, sunt vitale pentru turistii infometati, insetati si mai ales epuizati dupa ore bune de urcat.
Pe scurt, povestea cabanelor de munte suna cam asa: majoritatea au fost construite in perioada monarhiei, printr-un efort de voluntariat al pasionatilor din intreaga tara (o parte din aceasta traditie s-a pastrat, numerosi salvamontisti nefiind nici azi remunerati in niciun fel), iar profiturile obtinute erau reutilizate in scopul imbunatatirii conditiilor de sedere. In stilul care i-a consacrat, odata veniti la putere, comunistii au nationalizat cabanele, insa, de bine de rau, constructiile au continuat intr-o buna parte din masivele muntoase.
Dupa ’90, statul s-a lepadat de cabane, considerate prea complicat de gestionat. Asa ca le-a privatizat. Multe au ars si nu s-a mai ocupat nimeni de refacerea lor, altele au fost pur si simplu parasite, iar tot ce ar fi facut din ele potentiale tinte de investitii a fost furat. Proprietarii s-au succedat unii dupa altii, unii dintre ei au ales sa le renoveze (foarte putini, din pacate), altii le-au lasat in paragina, stiind ca oricum turistii de munte nu sunt prea pretentiosi. Altii s-au lasat prinsi fara voie in hatisuri birocratice, nereusind sa-si renoveze cabanele pentru ca terenurile de sub ele fusesera concesionate, de exemplu, altor persoane.
Multi turisti straini, niciun rezultat
In tot acest timp, traseele montane autohtone au devenit adevarati magneti pentru turistii straini. „De cativa ani ne minunam in fiecare vara cati straini vin sa stea la noi in camere sau in camping“, spune Reta, responsabila de cabana Curmatura (foto), locul-emblema de intrat in Piatra Craiului. Spune ca, ajutata si de cresterea numarului de turisti din afara tarii, cabana este rentabila, insa ramane o afacere de familie din care nu te poti imbogati. Ce crede ca ii atrage pe turisti in muntii nostri? „Va dati seama ca i-am intrebat, ati rade sa stiti ca majoritatea spun ca au inceput sa ia in considerare venirea in Romania dupa celebra campanie cu «Carpathian Garden».“ In rest, intreband in stanga si-n dreapta, afli ca vizitatorii ridica in slavi atat peisajele fantastice, cat si traseele bine facute si calitatea umana a cabanierilor - de altfel, in general, veti fi surprinsi sa aflati ca o buna parte din cabanieri sunt oameni din Capitala sau din strainatate, cu meserii bune, dar satui de viata urbana. Exista munti, cum sunt Retezatul sau Apusenii, unde strainii blonzi si cu rucsacuri imense in spate ii devanseaza adesea ca numar pe romani. Sursa capital.ro