În ciuda dificultăților de natură socială, economică și geopolitică care au survenit pe parcurs, piața construcțiilor de locuințe s-a înscris pe un trend susținut ascendent în ultimii patru ani, chiar dacă numărul de locuințe finalizate a înregistrat creșteri relativ temperate de la an la an, reușind să depășească pragul de 5% doar în 2021. Astfel, anul 2022 a marcat atingerea unui nou vârf al livrărilor de unități locative de la Revoluție încoace, în urma finalizării, la nivel național, a unui total de 73.332 de unități locative – cifră ce echivalează, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), cu un avans de circa 2,7% (1.927 de unități) față de 2021, când în România au fost predate 71.405 locuințe. Spre comparație, numărul unităților locative finalizate în 2020 a fost de 67.816 de unități, în ușoară creștere de la 67.512 în 2019.
Citește și:
Cum se prezintă, însă, perspectivele de evoluție a acestui sector de activitate în 2023? La capitolul livrări, cele mai recente date publicate de INS relevă că în primul trimestru al anului în curs au fost date în folosinţă 15.329 de unități locative la nivel național, ceea ce reprezintă o ușoară scădere, de circa 3,6% (un minus de 578 de unități), comparativ cu primele trei luni din 2022.
În condițiile în care, raportat la mediile de rezidenţă, cele mai multe locuinţe au fost finalizate, în perioada analizată, în mediul urban (o pondere de 61,5%), scăderi ale volumului de livrări au fost consemnate în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-885 locuinţe), Nord-Vest (-740), Centru (-262) şi Vest (-69). Pe de altă parte, creşteri au fost înregistrate în regiunile Nord-Est (+796 locuinţe), Sud-Est (+351), Sud-Vest Oltenia (+190) şi Sud-Muntenia (+41).
Sursa: INS
Citește și:
Cu privire la evoluția viitoare a activității de construcție din acest sector, datele INS arată că în primele cinci luni ale anului în curs au fost eliberate, la nivel național, un număr de 14.122 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, cifră ce marchează un declin de 24,5% faţă de intervalul similar din 2022. Scăderi ale acestui indicator au fost consemnate în toate regiunile de dezvoltare ale țării – zona Bucureşti-Ilfov ocupă, ca volum, prima poziție în clasament, cu un minus de 1.007 autorizaţii, aceasta fiind urmată de Nord-Vest (-792), Sud-Muntenia (-700), Vest (-547), Nord-Est (-441), Sud-Est (-417), Sud-Vest Oltenia (-395) şi Centru (-274).
„O oarecare diminuare a apetitului pentru construcții este absolut firească în perioadele marcate de incertitudine economică, cum este cea pe care o traversăm în momentul de față. Piața rezidențială bucureșteană se confruntă, în plus, cu problemele legate de PUZ-urile de sector, ce reprezintă un obstacol major pentru o serie de dezvoltatori care au în plan lansarea unor noi proiecte rezidențiale – ca atare, faptul că zona Capitalei este fruntașă când vine vorba de scăderea numărului de locuințe finalizate, respectiv de autorizații de construire, nu este deloc surprinzător.”
Costina Petrescu, CEO Titirez.ro & imoPR
Citește și:
De menționat aici este faptul că, dincolo de numărul brut al avizelor de construire emise, când vine vorba de unitățile locative care intră în componența clădirilor rezidențiale autorizate, marja de scădere anuală este vizibil mai redusă. Astfel, în perioada ianuarie-mai 2023 autoritățile statului au aprobat construcția a 32.418 unități locative la nivel național, acest volum semnalând un recul de circa 17% față de perioada similară din 2022, când au fost acordate aprobări pentru 39.224 de locuințe.
Potrivit datelor INS, în luna mai 2023 au fost eliberate, la nivel național, 3.449 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, ceea ce reprezintă o creştere cu 28,8% (+772 de avize), faţă de aprilie 2023, respectiv o scădere de 19,0% (-808 autorizații), faţă de mai 2022. Din totalul avizelor emise în cea de-a cincea lună a anului, 69,4% sunt pentru zona rurală.
„Corelând ponderea majoritară a avizelor din mediul rural cu marja mai redusă de scădere a numărului de locuințe autorizate, putem emite concluzia că românii care au în vedere ridicarea unei locuințe pe cont propriu au fost mai afectați de atmosfera generală de incertitudine, în vreme ce dezvoltatorii de proiecte de amploare, cu un volum consistent de unități locative, își păstrează în mai mare măsură intenția de a-și duce planurile la îndeplinire. Această situație este absolut firească, de altfel, având în vedere că investitorii din cea de-a doua categorie au o putere financiară semnificativ mai mare și sunt mai puțin sensibili la fluctuațiile economice de moment.”
Costina Petrescu, CEO Titirez.ro & imoPR
Citește și:
Comparativ cu luna precedentă, tendința generală de creştere a numărului de autorizații de construire emise pentru clădiri rezidențiale s-a manifestat, în mai 2023, în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Est (+211 autorizaţii), Nord-Vest (+167), Vest (+97), Centru (+88), Bucureşti-Ilfov (+61), Sud-Vest Oltenia (+51), Sud-Est (+50) şi Sud-Muntenia (+47). Față de mai 2022, tendința de scădere a fost resimțită, de asemenea, în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-206 autorizaţii), Sud-Muntenia (-160), Centru (-117), Vest (-100), Nord-Vest (-97), Sud-Vest Oltenia (-56), Sud-Est (-55) şi Nord-Est (-17).
Segmentul clădirilor nerezidențiale, pe de altă parte, a înregistrat, potrivit datelor INS, 646 de autorizaţii de construire emise, această cifră relevând o creștere atât față de luna precedentă, cât și raportat la perioada similară din 2022. Astfel, comparativ cu aprilie 2023 a fost consemnat un plus de 38,3%, în vreme ce, față de mai 2022, avansul s-a cifrat la 6,6%.
Sursa: INS
Când vine vorba de perspectivele de evoluție a pieței construcțiilor, important de menționat este și faptul că, potrivit jucătorilor din acest domeniu de activitate, imaginea este, per ansamblu, una optimistă – cel puțin pentru perioada imediat următoare. Astfel, un alt raport publicat recent de INS, intitulat Tendințe în evoluția activității economice în perioada iunie-august 2023, relevă că majoritatea managerilor din domeniu au estimat, în luna iunie, o creștere a volumului producţiei din construcţii pentru următoarele trei luni (sold conjunctural +23%). Totodată, aceștia se așteaptă la o creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%), dar și la o creștere a preţurilor lucrărilor de construcţii (sold conjunctural +26%).
* Soldul conjunctural este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi ponderea celor care au indicat varianta negativă.
Citește și: